Erotica discursului filozofic, un atelier interactiv cu Sebastian Grama

Filosofia are deja, tocmai in virtutea “detasarii” sale, o destul de stabila reputatie de “touche-à-tout”. Prin urmare, nu este nimic spectaculos in faptul ca filosofii s-au amestecat si in problema eroticului. insa ceea ce ne va interesa cu precadere nu va fi implicarea filosofiei in problema eroticului, ci implicarea eroticului in filosofie. Mai mult, vom cauta sa aratam ca, in tocmai zonele si momentele unde si cand discursul pare mai liber in propriile abstractiuni, un rest de element erotic poate opera in intimitatea structurii sale. In fine, dincolo de amanuntele tehnice, a caror minutie va depinde in mare masura de cerintele participantilor, ceea ce se doreste a fi oferit prin acest exercitiu este un mod mai aplicat si totodata mai “viu” de lectura a textului filosofic.

Temele celor 10 ateliere:
1.    Despre modurile de a intelege relatia dintre autor si text. Nivel declarativ si nivel operativ ale discursului. Familiaritate cu textul si stranietate a textului.
2.    Discutie pornind de la unele pasaje din dialogul platonic Sympozion. Criza simbolica si lectura ca erotica.
3.    Augustin: confesiunea si solilocviul. “Drumul in sus” de la erotic la mistic.
4.    Augustin si Pascal: despre motivul reginei desfranate.
5.    Renasterea si cartezianismul: “drumul in jos” de la mistic la erotic. inscenarea subiectului si intimitatea obiectului.
6.    Descartes: sensul si sexul (I). Despre cucerirea Adevarului. Violenta si seductie.
7.    Descartes: sensul si sexul (II). Secret si secretie.
8.    Leibniz: de la paradigma celulara la paradigma reticulara (Albina si Paianjenul). Intimitatea publica.
9.    Hegel: spiritul si corpul. Nuditate, vesmant si transparenta a vesmantului.
10.    Marx, Nietzsche, Freud: “scoala Suspiciunii”. Capital si decapitare. A(u)scultarea “idolilor” ca joc al secretului. Des-valuirile corpus-ului traditional.

• 1 din 10 copii, victimă a violenței în primele două luni ale anului școlar
• Unde au dispărut grădinițele de stat din România?

Sebastian Grama este absolvent al Facultatii de Filosofie a Universitatii Bucuresti si detine doctorat in filosofie. Este lector univ. dr. la Facultatea de Filosofie a U.B. Autor de articole si studii de specialitate, precum si de proza scurta si de eseuri literare aparute in diferite reviste (« Viata Romaneasca », « Jurnalul Literar », « Caiete de istoria filosofiei si filosofia culturii », « Revista de Filosofie », « Revue Roumaine de Philosophie », « Origini – Caiete Silvane »).